Medicii spun ca un al doilea pacient cu HIV a intrat de curand in ceea ce ar putea fi remisia permanenta a bolii, dupa un transplant de celule stem de la un donator.
Cercetatorii previzioneaza dezvoltarea unei terapii prin transplant autolog – cu celule stem proprii, modificate genetic.
Nu-i o intamplare
In 2009, medicii publicasera un raport in New England Journal of Medicine, cu detalii in cazul unui pacient din Berlin – un barbat HIV pozitiv, care a primit un transplant de celule stem pentru a i se trata leucemia. Timothy Ray Brown era primul si singurul pacient, pana acum, care fusese considerat ca fiind vindecat de HIV.
Dar, recent, un alt pacient HIV, de aceasta data din Marea Britanie, a devenit „nedetectabil” in urma unui transplant de celule stem, se arata in revista Nature.
Pacientul londonez – un barbat britanic care prefera sa ramana anonim – a fost diagnosticat pentru prima data cu HIV in 2003. Acum, el nu mai ia medicamente anti-HIV si este deja in remisie de 18 luni, asa cum afirma echipa lui de medici, condusa de Dr. Ravindra Gupta de la Colegiul Universitar din Londra, din Anglia.
Pacientul a facut chimioterapie pentru a i se trata cancerul Hodgkin si apoi i-au fost implantate, in completare, celule stem de la un donator rezistent la HIV. Acest tratament a dus atat la intrarea in remisie a cancerului cat si a bolii HIV. Cercetatorii de la University College London, Colegiul Imperial din Londra, universitatile Cambridge si Oxford au fost implicati in acest caz.
Expertii HIV au declarat ca importanta celei de-a doua „vindecari” nu poate fi subestimata, aratand ca primul caz de vindecare s-ar putea sa nu fie chiar o intamplare. Mai mult, ei afirma ca o noua abordare poate ajuta la gasirea unui remediu pentru aceasta boala considerata pana acum incurabila.
Profesorul Eduardo Olavarria, de la Imperial College din Londra, implicat in aceasta cercetare, a declarat ca succesul transplantului de celule stem a oferit speranta ca ar putea fi dezvoltate noi strategii de combatere a virusului. Iar Prof. Graham Cooke, profesor la Institutul National de Cercetare pentru Sanatate, a declarat ca rezultatele sunt „incurajatoare”.
„Este foarte important ca [un astfel de caz] sa poata fi reprodus”, a spus si dr. Hans-Peter Kiem, co-director al grupului de cercetare HIV, de la Fred Hutchinson Cancer Research Center din Seattle.
„Nu poate fi vorba despre un remediu inca, dar totusi 18 luni fara o revenire este un timp destul de lung. Este foarte incurajator”, a spus Kiem.
Un model ce ar putea fi dezvoltat
In ambele cazuri, si in cel pacientului din Berlin din urma cu mai multi ani si in cel recent al pacientului din Londra, celulele stem folosite au provenit de la cate un donator care a suferit o mutatie genetica rara, ce confera rezistenta la HIV.
Cercetatorii cum este Kiem si colegii sai au folosit cazul „Berlin” ca model pentru a dezvolta terapii care ar putea fi utilizate pe scara larga. „Faptul ca acest al doilea pacient a intrat in remisie poate oferi cercetatorilor mai multa incredere ca sunt pe calea cea buna”, a spus Kiem.
Atat pacientul din Berlin cat si ultimul pacient au avut nevoie de un transplant de celule stem pentru cancerul de sange. Transplantul de celule stem este un tratament standard pentru anumite tipuri de cancer de sange: Medicii folosesc chimio terapii puternice pentru a distruge cancerul, care insa „sterg” si sistemul imunitar. Ulterior, un transplant de celule stem permite organismului sa fie repopulat cu celule sanguine sanatoase si cu un nou sistem imunitar.
Doctorii celor doi pacienti au reusit sa gaseasca donatori compatibili cu o caracteristica neobisnuita, neprevazuta, esentiala in impiedicarea HIV de a patrunde in celule.
Dr. David Hardy, presedinte al consiliului de administratie al Asociatiei Medicilor HIV, spune: „Dupa pacientul din Berlin, aceasta terapie a fost incercata poate de 10 ori si nu a reusit, de fiecare data. Intrebarea care s-a pus este: a fost, doar un tip norocos? Dar daca acest al doilea pacient este vindecat, acest fapt va sprijini cu siguranta eforturile continue de dezvoltare a terapiilor de acest gen.”
Pentru a dezvolta astfel de terapii, cercetatorii studiaza noua tehnologie de editare a genei, a explicat Kiem. Procedura ar fi urmatoarea: prelevarea celulelor stem proprii ale unui pacient HIV, modificarea genetica a acestora, pentru a imita mutatia de protectie si apoi re-implantarea acestora in corpul pacientului.
O astfel de abordare a unui model de terapie viitoare, prin transplant autolog (de celule stem proprii) s-ar justifica cu atat mai mult cu cat atat pacientul de la Berlin, cat si cel de-al doilea, recent tratat la Londra, au suferit complicatii dupa transplant, cauzate de reactia sistemului imunitar care „a vazut” in celulele stem de la donator un corp „strain”.
„Nu vom mai avea nevoie de celule de la un donator”, a mai spus Kiem – ceea ce este foarte important, deoarece sunt putini donatori adecvati iar transplanturile de celule stem de la donatori externi prezinta riscuri majore”.
